Home » Fără categorie » Ne plimbăm cu trenul

Ne plimbăm cu trenul

Întotdeauna am avut o slăbiciune pentru călătoriile cu trenul ! Mi-am descoperit această pasiune încă din anul I de liceu, când plecam din Câmpulung. Aveam pe atunci o denumire pentru trenul ce ducea spre casă, ,,Trenul fericirii”. Era fascinant modul în care te relaxa călătoria de câteva ore. Doar simplul gând că voi aștepta în gară mă anima și mă făcea nerăbdător, chiar și cu câteva zile înainte.

Cu timpul, fiecare călătorie căpăta o semnificație. Sociabil din fire, găseam mai tot timpul un partener de călătorie. Îmi plăcea să îmi închipui dinainte fel de fel de scenarii, îmi închipuiam că cel cu care voi călători va fi un diplomat elvețian venit să vândă ciocolată în România sau un brav soldat al țării, veteran din al doilea război mondial al cărui jurnal de campanie mi-ar fi aprins un patriotism sincer în suflet. Întotdeauna mă loveam de realitate și cei care îmi țineau companie erau simpli oameni, dar ale căror povești de viață deveneau învățăminte. Este puțin bizar modul în care ți se deschid oamenii, cred că este vorba de ceva mai mult decât o încredere ușor acordată. Cred că este vorba de o magie venită din peisajele ce se succed sau zgomotul, uneori prea apăsat, al roților. (știți, roțile sunt pătrate și de fiecare dată când se schimbă latura apare acel zgomot)

Dar nu întotdeauna găsești pe cineva, iar atunci trebuie să te resemnezi. În acele momente, îmi luam căștile iar în surdină rulau ritmuri ce îmi acompaniau gândurile. Era o armonie perfectă, făceam sinteze și concluzionam perioadele grele peste care am trecut. Încercam să îmi asum fiecare greșeală și să îmi impun să nu o mai fac din nou !

Meditație ! Stări de meditare profundă, creionate de stări contradictorii în raport cu amintiri de neprețuit. Decizii, schimbări, noi metode de afirmare, toate nuanțate de zângănitul trenului, toate într-un decor aparent impropriu, toate închise pe un scaun, într-un compartiment mult prea lipsit de intimitate.

Trenul poate fi un lagăr de refugiu ! Tu ce astfel de locuri ai ? Aștept răspunsul tău în comentarii.

vector tren

 

,,Să nu cobori din trenul vieţii pentru a căuta iubirea, e posibil ca ea să urce în acelaşi tren.”

One comment

  1. « Mais pas le monde conceptuel humain, dont le nombre (assez grand) de combinaisons n’est infini qu’en apapnerce. » Pourquoi donc Ramiel? Est-ce une question de neurones? Apres tout, ils sont organiques!?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

x

Check Also

Oferta 2015

Evomag a dat startul, click aici CitGrup a dat startul, click aici ABDComputer a dat ...